Cronica unui esec anuntat. Bechtel si Autostrada Transilvania

In 2004, Partidul Social Democrat, aflat inca la guvernare, incerca sa impuste mai multi iepuri dintr-un foc: sa multumeasca administratia SUA pentru acceptarea Romaniei in NATO (important!, partidul spera sa obtina bunavointa americana la alegerile care tocmai se pregateau) si sa convinga electoratul transilvan sa-i reinnoiasca pentru guvernare (important!, pentru ca ardelenii nu se dovedisera niciodata simpatizanti ai social-democratilor). Astfel s-a nascut proiectul Autostrazii Transilvania, 415 km de la Brasov la Bors, care urma sa fie realizat de catre compania americana Bechtel.

Cum s-a ajuns insa la incheierea acestui contract este greu de imaginat. Facut efectiv pe genunchi de catre responsabilii de atunci, contractul de construire a oferit constructorului tot ce acesta si-ar fi putut dori: toate clauzele posibile, de natura financiara si legala, care sa-l apere de o posibila razgandire a beneficiarului, dar si de intarzierile la plata a lucrarilor. Astfel, s-a ajuns in situatia in care constructorul continua sa fie platit si cand acesta nu mai lucreaza, ba, chiar mai mult, si-a trimis utilajele pe alte santiere europene.

Pana in acest moment a fost finalizat doar tronsonul cuprins intre Gilau si Campia Turzii, iar pe santierul de la Suplacu de Barcau lucrarile au fost inghetate.

Ministerul Transporturilor a inceput in luna iunie sa duca negocieri cu reprezentantii companiei Bechtel pentru reducerea pretului de executie a unui kilometru de autostrada. Potrivit surselor apropiate negocierilor, constructorul american ar fi fost de acord sa scada pretul de la 20 de milioane euro pe kilometru, pentru cele mai dificile portiuni, la mai putin de jumatate. Acceptarea acestor standarde de cost de catre constructor este una binevenita, avand in vedere faptul ca media costului autostrazii pe cei 53 de km realizati pana acum a fost de 16 milioane de euro pe kilometru.

Cu toate ca pretul unui kilometru din Autostrada Transilvania a fost negociat la jumatate, costurile raman printre cele mai mari din lume. Pana acum, compania americana Bechtel a incasat de la Ministerul Transporturilor aproape un miliard de euro pentru lucrarile efectuate in judetul Cluj si Bihor, dar a finalizat putin peste 10% din lucrare.

De asemenea, pentru portiunile de autostrada pe care nu a lucrat deloc, contractul cu Bechtel va fi reziliat. Potrivit unor informatii citate de presa, Bechtel va mai lucra numai pe tronsonul 3 C, de la Suplacu de Barcau-Bors. Astfel, tronsoanele Brasov-Fagaras (53 km), Fagaras-Sighisoara (52 km), Sighisoara-Ogra (56 km), Ogra-Campia Turzii (36 km), Gilau-Mihailesti (24 km), Mihailesti-Suplacu de Barcau (76 km) raman sa fie preluate de catre un alt constructor.

Cazul Bechtel ar trebui sa ne faca extrem de precauti, la fel ca multe alte experiente contactuale nefaste pentru Romania. Este dovada ca un angajament al statului la costuri atat de mari trebuie luat in conditii de expertiza si responsabilitate. Nu avem voie sa repetam greselile trecutului si sa ignoram o constatare pe care lumea o stie de mii de ani: un lucru prost inceput se termina si mai prost.